Trecut și trecuturi. O altă perspectivă asupra regresiei, de Vlad T. P
Cei care cred că reîntruparea este o fugă din fața răspunderii nu înțeleg că acest model filosofic propune rezolvarea rapidă și temeinică a problemelor, învățarea deplină a lecțiilor, pentru a nu mai reveni pe aici, și că nu lasă rezolvarea lor pentru o viață viitoare, într-un fel fiind o rușine să revii, nu o modalitate de a scăpa de răspunderea vieții.
Și, da, dacă am fi perfecți și am duce o viață perfectă ar fi suficientă o singură viață, exact așa cum mulți cred că se întâmplă. Poate că această credință într-o singură întrupare, urmată de o viață veșnică, este un soi de wishfull thinking...
Deși aveți în carte și câteva tehnici de lucru, am scris cartea preocupat de câteva întrebări fundamentale: „Cine suntem? De unde venim? Care este rostul nostru?“, interesat și de explicarea unor lucruri mereu ocolite: Ce vedem de fapt într-o regresie? Cum ne afectează ceea ce vedem? Care sunt regulile spirituale pentru o astfel de intervenție? Când, cum și de ce o regresie?